SISTEMUL DE FORMARE ŞI CERTIFICARE SPER
in Psihoterapia Experienţială a Unificării

Formarea şi certificarea în P.E.U. se desfăşoară în conformitate de Regulamentul intern al Comisiei de acreditare profesională şi de competenţe a Societăţii de Psihoterapie Experienţială Române (SPER), în care se stipulează:

1. Structura.

   Comisia profesională este formată din doi coordonatori (cadre didactice universitare, formatori, coordonatori de masterat şi doctorat în domeniile psihoterapiei şi psihodiagnozei) şi 10 psihoterapeuţi formatori ai Societăţii de Psihoterapie Experienţială Română.

2. Scopul Comisiei Profesionale SPER

   Constă în evaluarea, verificarea şi menţinerea nivelului optim de competenţă profesională a membrilor activi şi afiliaţi SPER, precum şi perfecţionarea lor continuă prin analiză şi dezvoltare personală, stagii masterale sau doctorale în domeniul psihoterapiei,stagii suplimentare postuniversitare aferente spiritului şcolii experienţiale a unificării. Ca puncte de referinţă în stabilirea standardelor de apreciere a nivelului de competenţă (clinică şi comunitară) a membrilor formaţi în SPER (activi şi afiliaţi) sunt:
   1. Criteriile profesionale stabilite de Federaţia Europeană de Psihoterapie, din a cărei componenţă face parte şi Federaţia Română de Psihoterapie;
   2. Standardele de formare profesională academică de formare în psihoterapie şi psihodiagnoză (Master, Studii Aprofundate, Doctorat), similare şi recunoscute de alte Institute academice şi Asociaţii Internaţionale de profil;
   3. Standardele de formare profesională în psihoterapie şi consiliere recunoscute de Asociaţia Psihologilor din România, prin Colegiul său de profil.

3. Atribuţiile Comisiei Profesionale SPER sunt:

   1. Selectează, evaluează, formează şi supervizează competenţa candidaţilor la formare şi a psihoterapeuţilor sub supervizare sau în poststagii formative, pe o perioadă de minimum 4 ani şi maximum 7ani;
   2. Emite certificate de etapă şi finale pentru psihoterapeuţi şi consilieri de orientare experienţială, precizând şi competenţele pe domenii aplicative (P.E.U. individuală, de grup, de cuplu şi de familie), precum şi subspecializările efectuate în cadrul programului formativ (adulţi, copii, vârstnici, persoane defavorizate, situaţii de criză şi traumă, toxicodependenţă etc.).
   3. Coordonează teoretico-metodologic şi formativ activitatea filialelor SPER din ţară.
   4. Recunoaşte dreptul la practică psihoterapeutică experienţială (cu aplicaţii pe subspecialităţi) pe termene controlabile şi limitate, în funcţie de evoluţia competenţelor profesionale ale membrilor componenţi şi /sau afiliaţi şcolii SPER, a rezultatelor lor validate practic şi sub supervizare, publicistic şi prin alte modalităţi ştiinţifice sau profesionale de valorificare : conferinţe naţionale şi internaţionale, contacte şi schimburi ştiinţifice, traininguri inedite adaptate nevoilor specifice beneficiarilor din Romînia (persoane, familii şi organizaţii).
   5. Certifică dreptul la libera prcactică psihoterapeutică de orientare experienţială numai în condiţiile respectării Codului Etic şi Deontologic al SPER, integrat Codului Etic şi Deontologic al profesiei de psihoterapeut al FRP, EAP (European Association for Psychotherapy), în acord cu principiile corespondente, practicate şi de alte Asociaţii de profil pe plan internaţional.
   6. Contribuie la elaborarea şi sprijinirea unor proiecte şi acte legislative privitoare la exercitarea profesiei de psihoterapeut şi consilier în România, respectând condiţiile formative academice şi profesioniste alternative, acceptate pe plan internaţional.

4. Relaţiile Comisiei Profesionale SPER cu alte asociaţii profesionale

   1. Comisia Profesională SPER Bucureşti acreditează, aplică şi modifică standardele de selecţie şi formare, respectând criteriul calităţii şi competenţei profesionale în cadrul filialelor sale de pe teritoriul ţării sau din străinătate, astfel încât să fie unitare şi coerente şi în acord cu criteriile corespunzătoare ale FRP ca parte integrantă în EAP (European Association for Psychotherapy).
   2. Stabileşte, dezvoltă şi susţine sistemul de formare postuniversitară în psihoterapie experienţială păstrîndu-şi identitatea şi originalitatea metodei P.E.U., de factură holistică, mediată creativ, avînd o largă deschidere către metode, Şcoli şi Asociaţii consonante teoretic şi metodologic, cu care stabileşte dialog ştiinţific şi formativ complementar sau asociat, în scopul perfecţionării şi susţinerii mutuale a interselor, opţiunilor şi calităţii formării şi ofertelor profesioniste (de ex. gestaltterapie, analiză jungiană, analiză reichiană şi bioenergetică, terapii creative, NLP, psihodramă moreniană, terapie contextual-modulară, terapii de familie, alte Şcoli şi Societăţi experienţiale şi transpersonale din România şi de pe plan internaţional - Canada, S.UA., Franţa, Olanda, Belgia, Australia).
   3. Comisia profesională SPER recunoaşte membrilor săi dreptul de certificare individuală în metode experienţiale înrudite sau de altă orientare, fără a subsitui orele provenite din aceste stagii alternative, cu cele specifice P.E.U, existînd însă posibilitatea recunoaşterii unora dintre acestea ca asociate sau echivalente parţial în programele de formare şi certificare, în conformitate cu criteriile SPER şi FRP.

5. Funcţionare

   SPER este o structură democratică în care Adunarea generală a membrilor este forumul de iniţiere şi confirmare a programelor, proiectelor şi acţiunilor societăţii. Are un consiliu de conducere format din 5 membri şi un comitet director, format din doi directori formatori: preşedintele SPER- prof.dr. Iolanda Mitrofan şi vicepreşedinte – prof.dr. Nicolae Mitrofan, ambii coordonatori de stagii masterale şi doctorale în psihoterapie, consiliere şi evaluare psihodiagnostică. Comisiile de lucru includ:
   • Comisia profesională SPER este formată din Comitetul director şi alţi 5 membri formatori SPER (Marina Badea, Cătălin Nedelcea, Denisa Stoica, Diana Vasile, Elena Vladislav);
   • Comisia de publicaţii (Revistã, Editurã) formatã din Iolanda Mitrofan,Victor Badea, Adrian Nuţã, Paula Onu (Dumitru), Laurenţiu Mitrofan;
     Comisia de Programe, reuniuni, imagine, formatã din Claudia Popescu, Elena Anghel, Laurenţiu Mitrofan, Ovidiu Pop, Mãdãlina Voicu (Cîmpeanu-Ştefãnescu)
   • Comisia de Etică şi Deontologie, formată din Nicolae Mitrofan, Rozeta Drăghici
   • Comisia de cenzori, formată din Victor Badea, Laurenţiu Mitrofan.

6. Sistemul de formare şi certificare în practica Psihoterapiei Experienţiale a Unificării

   1. Standarde minime de certificare directă, individuală pentru practica P.E.U

      1. în vederea asigurării nivelului necesar de competenţă in practicarea P.E.U., SPER se raliază la criteriile prevăzute de Federaţia Europeană de Psihoterapie şi la cele adoptate de Federaţia Română de Psihoterapie, ca parte integrantă a acesteia, având însă şi criterii suplimentare în cazul acreditării (certificării) psihoterapeuţilor cu liberă practică şi în special în cazul celor cu drept de formatori ai Şcolii SPER ( în acord cu exigenţele formării academice în domeniu – studii masterale de profil, studii postuniversitare alternative SPER sau formări în alte metode şi şcoli experienţiale asociate sau complementare, doctorat în domeniul aplicativ al psihoterapiei experienţiale, publicaţii recunoscute academic);
      2. Certificarea psihoterapeuţilor cu drept de practică şi a celor sub supervizare în metoda P.E.U. are în vedere următoarele precondiţii :
         • respectarea criteriilor de eligibilitate (selecţie) pentru analiza, dezvoltare, abilitare şi formare în grup a comportamentului profesional al psihoterapeutului : absolvenţi şi/sau studenţi în anii terminali ai facultăţilor de Psihologie, Asistenţă Socială, Psihopedagogie specială şi Pedagogie, absolvenţi ai facultăţii de Medicină, de preferinţă rezidenţi sau specialişti în psihiatrie, dar şi din alte domenii medicale (cu echivalarea creditelor la disciplinele teoretice considerate precondiţii pentru intrarea în sistemul de formare);
         • evaluarea profilului de personalitate şi a disponibilităţilor atitudinale, aptitudinale şi emoţional - spirituale pentru exrecitarea profesiei de consilier sau psihoterapeut de orientare experienţială; evaluarea sănătăţii psihice, psihosomatice şi a integrităţii şi prezenţei corporale compatibil cu cerinţele exercitării profesiei de terapeut experienţialist;
         • atestarea bazei de cunoştinţe teoretice în domeniile fundamentale sau conexe psihoterapiei experienţiale şi psihodiagnozei, oferite de foile matricole şi certificatele sau diplomele universitare, masterale, doctorale sau cursurilor postuniversitare organizate de SPER sau alte organizaţii similare, naţionale, recunoscute de Asociaţia Psihologilor din România prin Colegiul său de profil sau organizaţii corespondente recunoscute de FRP şi Colegiul Medicilor. Nivelul minim al cunoştinţelor teoretice trebuie să acopere cel puţin 400 de ore de instruire (curs, seminar, laborator), cumulate din următoarele discipline prevăzute în planul de învăţămînt universitar şi masteral (al facultăţilor de Psihologie) sau postuniversitar alternativ(SPER), cu caracter fundamental, opţional şi/sau substitutiv (în cazul altor formaţii academice decât psihologia):
           1. Psihopatologie şi Psihiatrie,
           2. Psihodiagnoză ( a adultului şi a copilului),
           3. Psihologie socială,
           4. Psihologia dezvoltării umane (a vârstelor),
           5. Teste proiective;
           6. Psihoterapie generală cu module specifice : Psihanaliză, Psihoterapie comportamental-cognitivă, Psihoterapie Experienţială (umanistă şi transpersonală), NLP, Hipnoză ericksoniană şi sugestologie, Psihodramă moreniană, Psihologie şi psihoterapie analitică (jungiană);
           7. Psihopatologia şi psihoterapia copilului şi a adolescentului,
           8. Psihologia cuplului (psihosexologie) şi a familiei;
           9. Consiliere şi Terapii de familie;
           10. Psihogenealogie şi psihoterapie transgeneraţională;
           11. Psihoterapie Experienţială a Unificării;
           12. Artterapii sau terapii expresiv-creative experienţiale;
           13. Terapii corporale şi analiză reichiană.
           14. Terapie contextual-modulară centrată pe traumă;
           15. Thanototerapie;
           16. Psihologie şi dezvoltare transpersonală.
      3. Condiţiile certificării pentru practica P.E.U., (in conformitate cu normele Colegiului Psihologilor din Romania şi ale Federaţiei Române de Psihoterapie) în cadrul unui program formativ complet, sunt :
         • Stagiul I constă în efectuarea unui minimum de 150-300 de ore de analiză experienţială, autocunoaştere şi dezvoltare personală în grup, variabil în funcţie de necesităţi, receptivitate şi efecte individuale. Rezultatele sunt evaluate de echipa de traineri-formatori la finele primului stagiu conform indicilor de progres obiectivaţi în cazul fiecărei persoane participante şi prin redactarea unui protocol de recomandare pentru continuarea formării în stagiul următor sau pentru abandonul, menţinerea şi prelungirea stagiului I, cu acordul ambelor părţi – echipa formatoare şi beneficiarul, până la o nouă reevaluare şi decizie; primele 60-80 de ore sunt centrate pe analiză intensivă şi autoconştientizare, iar următoarele ore, până la limita prestabilită de cca 300 de ore, variază în funcţie de capacitatea de activare a resurselor creative, nivelul maturităţii psiho-spirituale, dezvoltarea, unificarea şi integrarea personală pregătitoare, condiţii princeps ale exercitării profesiei de psihoterapeut în metoda P.E.U;
         • Stagiul II constă în efectuarea unui minimum de 500 de ore proceduri formative de abilitare şi antrenament al comportamentului terapeutic, centrate pe relaţia terapeutică: conştientizarea proiecţiilor, defenselor nevrotice, transferurilor şi contratransferurilor, precum şi a interferenţelor scenariilor de viaţă personală cu cele ale clienţilor asistaţi; se utilizează exerciţiile formative, dramatizarea didactică, auto şi interanaliza experienţială de grup, aprofundarea analizei transgeneraţionale cu ajutorul genogramei reconstituite şi dramatizate în prezent, “sculptura familială”, travaliile de conştientizare şi integrare cognitivă şi afectivă a experienţelor traumatizante şi nefinalizate, centrate pe separare, abandon, respingere, agresivitate reprimată, teamă, culpabilitate, constrângere, iminenţă de pierdere, ataşament, dependenţă, blocaj şi simbolism corporal, cu scop de iertare, autooacceptare şi creştere a autenticităţii şi echilibrului emoţional, maturizare spirituală. Stagiul II asigură pregătirea psihologică şi disponibilizarea pentru asistarea propriu-zisă a clienţilor;
         • Stagiul III constă în efectuarea unui minimum de 300 de ore de practică terapeutică sub supervizare, cu aprofundarea autoanalizei conectate la travaliul terapeutic al clienţilor, individual şi în grup (minim 200 de ore de supervizare) , cu suport audio-vizual şi posibilităţi de corecţie şi optimizare a comportamentului terapeutic individual şi/sau de echipă (exerciţiul coterapeutic în grupul de dezvoltare).
         • Certificarea în trepte : observator şi coterapeut,(pe parcursul Stagiului II) terapeut sub supervizare şi psihoterapeut cu practică independentă (certificat), pe parcursul şi la finele Stagiului III în baza unei evaluări finale, înglobînd : rezultatele de etapă, indicii de progres obiectivaţi în supervizare (direct şi cu înregistrare audio-video), evaluările clienţilor beneficiari (standard şi prin scale de autoevaluare, studiu catamnestic al evoluţiei clienţilor la 1, 3 şi 6 luni de la finalizarea procesului psihoterapeutic susţinut de psihoterapeutul sub supervizare, precum şi elaborarea unei dizertaţii finale care să valorifice experienţa practică desfăşurată. Publicaţiile în Revista de Psihoterapie Experienţială constituie puncte de sprijin valoroase, antrenând confirmarea ştiinţifică a calităţii prestaţiei pe parcursul formării şi ulterior şi implicînd aspirantul într-un proces de autoperfecţionare à la longue.
         • Totalizînd numărul de ore necesar certificării în trepte a specialiştilor în P.E.U., SPER respectă următoarele criterii :
         • pentru stadiul de psihoterapeut sub supervizare (precedat de observator, coterapeut în formare) sunt necesare 1050 de ore incluzând : 400 de ore cunoştinţe teoretice (C.T. echivalente cu precondiţii, acumulate din planul de învăţămînt universitar şi masteral sau postuniversitar), minimum 150 de ore (individualizat până la 300 ore) de analiză şi dezvoltare personală în grupul experienţial(A.D.P.G.E.), minimum 500 de ore abilitare, formare, aprofundarea analizei personale(A.F.A.P.) şi exerciţiu terapeutic în grupul formativ, sub supervizare (E.T.S., cel puţin 100 de ore, dintre cele 300);
         • pentru certificarea psihoterapeut cu practică independentă (certificat) sunt necesare minimum 1650 de ore, cumulând : 400 de ore C.T., minimum 250 de ore A.D.P.G.E., minimum 500 de ore A.F.A.P., minimum 300 de ore de practica terapeutica supervizata si minimum 200 de supervizare, individuală şi în grup, desfăşurate pe parcursul unui program integrativ care variază între 3-4 ani, cu posibilităţi de prelungire, după caz şi necesităţi.
      4. Pentru certificarea Formatorilor în P.E.U. SPER respectă condiţii suplimentare celor prevăzute la punctele anterioare. Astfel, certificatul de psihoterapeut–formator se obţine în baza a mimimum 3000 de ore cumulate din :
         • minimum 400 de ore cunoştinţe teoretice (C.T.) ;
         • minimum 600 de ore de analiză şi dezvoltare personală experienţială în grup şi individuală (A.D.P.E.G.I.) ;
         • minimum 1000 de ore de A.F.C.A.P.S. - abilitare, formare, coterapie în echipă cu formatorul de bază al SPER, aprofundarea analizei personale şi supervizare cu înregistrare video a grupurilor (minimum 30 de grupuri) şi a persoanelor asistate (minimum 30 de clienţi) ;
         • Minimum 1000 de ore de practică sub supervizare şi independentă, dintre care cca. 300 în calitate de coformator în echipă, inclusiv activitate curentă de trainer formator în modulele de Master în Psihoterapie Experienţială şi în sistemul de specializare postuniversitară alternativ, complementar sau asociat, practicat de SPER.
         • Stagiu de perfecţionare în domeniu recunoscut academic (masterat şi/sau doctorat) ;
         • Valorificări publicistice în Psihoterapie Experienţială şi în metoda P.E.U. în special (articole ştiinţifice, comunicări, cărţi originale în domeniu şi contribuţii în tratatele de bază ale SPER, ca bază de curs şi adjuvant în sistemul de formare SPER) ;
         • Stagii şi perfecţionări asociate, în ţară şi în străinătate, în alte metode experienţiale, analitice sau transpersoanale .
      5. Specificul activităţii de formare şi supervizare în SPER
         • dramaterapie didactică centrată pe relaţia terapeut-client, cu referire la cazurile reale asistate ;
         • workshop-uri şi ateliere centrate pe analiza cazurilor, grupurilor, cuplurilor, familiilor şi organizaţiilor asistate din perspectiva relaţiilor transferenţiale-contratransferenţiale, a miturilor şi scenariilor de viaţă ale terapeutului în relaţie cu miturile şi scenariile clientului (clienţilor) ;
         • înregistrarea video a travaliului individual şi de grup al terapeutului în formare (conducerea în calitate de coterapeut a cel puţin trei grupuri experienţiale şi analiza şi corecţia prestaţiei terapeutice cu supervizorul formator pe baza videocasetei şi a lucrului în echipă);
         • training de conştientizare, aprofundare a analizei personale şi autorestructurare în rolul terapeutic ;
         • lucrul centrat pe relaţia supervizor-terapeut în formare, implicaţii în conduita terapeutică ;
         • analiza rezultatelor terapeutice cu supervizorul (evaluarea doagnostică şi a planului terapeutic propus şi practicat, cu corecţii succesive ; evaluarea efectelor terapeutice – scale, teste obiective, retestare, evaluările clienţilor, interevaluarea în grupul de supervizare, etc) ;
         • practica meditaţiei creatoare şi a tehnicilor corporale de integrare psihosomatică şi spirituală, în grup şi individual, cu supervizorul, în scopul păstrării igienei psihice, al dezvoltării personale şi de grup, centrată pe valorile implicate în actul terapeutic, pe menţinerea condiţiei psiho-energetice, etice şi deontologice a terapeutului, pe dimensiunea spirituală şi profesionistă a relaţiei terapeutice ;
         • evaluarea interactivă a rezultatelor terapeutice şi a evoluţiei personale a terapeuţilor în formare (diagnostic experienţial – indicatori de autenticitate, disponibilitate, maturitate, creativitate, independenţă, originalitate, responsabilitate, competenţă şi eficienţă) ;
         • training de autocorecţie a comportamentului terapeutic şi de autorestructurare creativă în condiţia şi rolul de terapeut experienţialist al unificării.

   2. Retragerea certificării unui psihoterapeut care practică PEU

      Condiţiile şi procedurile de retragere temporară sau definitivă a certificării unui psihoterapeut, inclusiv ale unui formator în PEU, se asociază celor stipulate în codul etic al FRP şi SPER, cu menţiunea că nepracticarea pe o perioadă de 2-3 ani a PEU sub egida şi în cadrul SPER, necesită reevalurea candidatului respectiv, cu posibilitatea ridicării drepturilor certificate anterior sau a reluării ciclului formator cu supervizare, după cel mult 3 ani de întrerupere din motive obiective (burse, boală, graviditate) ;

   3. SPER,

      prin Comisia sa profesională respectă permanent standardele minime aprobate de Comisia profesională a APR, FRP şi EAP (European Association for Psychotherapy) referitoare la selecţia, formarea şi certificarea psihoterapeuţilor din şcoala experienţială dezvoltată de SPER, în contextul propriilor sale standarde de certificare şi ale Codului Etic şi Deontologic adoptat de FRP.