Specificul P.E.U.

Într-o paradigmă unificatoare, metoda este restructurativă și autotransformativă, bazându-se pe o abordare holistic-integrativă și creativă, centrată pe realitatea existențială a persoanei și a contextului său de viață și de mediu (individual, familial și transgenerațional), în conexiune cu schimbările apărute pe oricare plan.

Consonanțe și interferențe teoretice cu: terapia gestalt, terapiile creative de grup, terapia transgenerațională și psihogenealogică, N.L.P., logoterapia, terapia analitică și alte terapii psihodinamice, unele abordări transpersonale și meditative, alte terapii experiențiale (de ex. terapia narativă de familie, terapia focusată emoțional a lui Leslie Greenberg, psihodrama moreniană, psihoterapia contextual-modulară a lui Francis Macnab, terapia centrată pe traumă).

Nucleul teoretic al metodei P.E.U./ T.U. constă în dimensiunea psiho-sinergetică, unificatoare, creativă și transgenerațională a dinamicii procesului terapeutic centrat pe conștientizarea de sine progresivă, extinsă și autotransformativă. Metoda acționează simultan, prin interconexiune creativă și resetare mentală, la nivel cognitiv, imaginativ, emoțional și comportamental, centrând beneficiarul pe realitatea existențială actuală/ prezentă. Catalizează deficționalizarea și descenarizarea unui scenariu de viață ineficient și blocant în evoluția persoanei, precum și restructurarea benefică a acestuia (rescenarizarea terapeutică și optimizatoare, evolutivă).

Procesul terapeutic bazat pe metoda P.E.U. are ca scop maturizarea psiho-spirituală, resetarea evolutivă, prin reconectarea și unificarea funcțională a mecanismelor afective, cognitive și comportamentale. Reconectarea funcțională a acestor mecanisme deblochează/ recuperează și asigură activarea și redirecționarea resurselor creativ-rezolutive, emoționale, cognitive și adaptative ale persoanelor/ grupurilor/ colectivităților.

Se utilizează ca proceduri și „vehicule” ale autocunoașterii și autotransformării experiența conștientizării acum și aici („starea de martor”), reconstituirea și acțiunea simbolică în prezent, prin intermediul limbajelor universale: improvizația dramaterapeutică centrată pe reconversia polarităților; accesarea simbolică și transformatoare a expresiei spontane, verbale și corporale, individual și în grup, prin postură, ritm, mișcare și dans, improvizație meloritmică și sonoră, expresie creatoare vizuală (plastică, grafică, modelaj, colaj); improvizația creatoare constructivă bazată pe valoarea proiectivă a elementelor naturale (scoici, pietre, cristale, lut, scoarță de copac, frunze, ramuri, semințe etc.); improvizație metaforică și narativă (verbală), cu și fără suport proiectiv (fractali, creație foto, expresie plastică, sonoră sau corporală, obiecte investite simbolic etc.); scenariul și jocul simbolic, construcția de măști și lucrul terapeutic cu măști și marionete etc.

Redirecționarea eficientă și sănătoasă a resurselor psihologice umane se face către experiențe și scenarii de viață transformative, flexibile, pline de sens, conștient asumate, validate experiențial și implementate prin efort propriu, ca efect al dezvoltării creativității adaptative și a comportamentului la dinamica rapidă a schimbărilor multiple.

Efectul de unificare internă (psihocomportamentală și neuro-funcțională) reechilibrează și reconectează armonios, pozitiv, relația dintre corp, trăiri emoționale, minte și spirit, creând condiții de evoluție comportamental-relațională, cognitivă și afectivă pe o direcție nouă, adaptată la ritmul mare și la natura schimbărilor imprevizibile ale vieții. Schimbarea comportamentală, mediată de reconectarea unificatoare a acestor mecanisme interne complexe, generează nu doar activarea benefică a unui potențial nativ, genetic, de creștere, învățare și dezvoltare, ci și investirea acestuia în decizii, acțiuni și opțiuni mai adecvate și mai conștiente, autoasumate responsabil, bazate pe valori moral-spirituale, strategii existențiale cu un grad mai mare de eficiență și realism, precum și în dezvoltarea respectului, iubirii și înțelegerii față de sine, față de alții și față de mediu. Valorile care stau la baza reconfigurării moral-spirituale a persoanelor asistate psihologic sunt creștine, iar instrumentele de lucru terapeutic se fundamentează, cum spuneam, în cunoașterea științifică din domeniul neuroștiințelor și al psihologiei umanist-evoluționiste.

Capacitatea de auto-deficționalizare, gândirea critică și inteligența emoțională, relațională și spirituală, alături de atitudinea creativă în fața provocărilor vieții sunt principalele constructe psihologice funcționale care se dezvoltă și evoluează în urma parcurgerii unui proces și antrenament terapeutic unificator, specific metodei P.E.U./ T.U.

Metoda dezvoltă o atitudine realistă și un coping adaptativ-creativ mai eficient și mai satisfăcător în fața provocărilor vieții, capacități de armonizare în relațiile interpersonale, precum și abilități de autocunoaștere și dezvoltare personală, prin reconversia traumelor și blocajelor în lecții de viață evolutive. Nucleul și mecanismul autorestructurativ al persoanei este activat de efectul terapeutic de unificare internă (psihoindividuală) și externă (interpersonală și integratoare în mediu). Acest dublu efect este catalizat prin intermediul procesului, al relației terapeutice și al dialogului terapeutic specific, experiențial-unificator.