Numărul de ore de formare profesională: 8

Formator: Lector asociat dr. Corina Acriș, psihoterapeut formator și supervizor P.E.U., psihoterapeut formator și supervizor terapie de familie, lect. asociat Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, competente în psihologie clinică, consiliere și psihoterapie copil, cuplu, familie.

Scop: Modulul are ca scop dezvoltarea unor abilitați de evaluare și intervenție psihoterapeutică pentru a aborda și optimiza funcționarea la nivelul cuplului disfuncțional. Modulul va avea un caracter interactiv, prin utilizarea de exerciții, jocuri de rol și studii de caz.

Tematica abordată:

–       Alegerea partenerului și miturile iubirii romantice.

–       De la dragostea romantică la iubirea asumată/ responsabilă.

–       Cuplul funcțional. Abilitățile de bază pentru cuplul funcțional.

–       Intimitatea maritală, forme și caracteristici.

–       Rolul atașamentului și al emoțiilor asociate în relațiile de iubire ale adultului.

–       Sexualitatea și atașamentul.

–       Etapele de dezvoltare ale cuplului.

–       Cuplul disfuncțional: cauze și consecințe.

•       Comunicarea în cuplu și patternurile disfuncționale de interacțiune.

•       Diferențele dintre parteneri și lupta pentru putere.

•       Bagajul invizibil din familiile de origine și influența sa asupra relației de cuplu.

•       Loialitate/ diferențiere în raport cu familia de origine.

–       Evaluarea cuplului, instrumente de evaluare.

•       Evaluarea naturii problemelor și a relației de cuplu, precum și sustenabilitatea pentru terapie. Evaluarea problemelor din sfera sexualității.

•       Evaluarea scopurilor și agendei fiecărui partener și dacă sunt compatibile.

–       Intervenții terapeutice.

•       Realizarea unei conectări emoționale securizante între parteneri.

•       Construirea unei viziuni comune a relației, bazată pe „noi”. Găsirea unui echilibru între obiectivele de cuplu și obiectivele personale.

•       Tehnici terapeutice pentru optimizarea comunicării în cuplu și abordarea divergentelor/ diferențelor în mod constructiv. Comunicarea clară, dezvoltarea empatiei și negocierea.

•       Modalități de lucru pentru facilitarea diferențierii în cuplu.

•       Managementul eficient al furiei în cuplu.

Numărul de ore de formare profesională: 16

Formator: Lector asociat dr. Corina Acriș, psihoterapeut formator și supervizor P.E.U., psihoterapeut formator și supervizor terapie de familie, lect. asociat Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, competente în psihologie clinică, consiliere și psihoterapie copil, cuplu, familie.

Obiective generale:

Sexualitatea este un aspect important al vieții, al relațiilor de iubire și al căsătoriei. A fi uman presupune să experimentezi pasiunea, erotismul, intimitatea sexuală și schimbul de afecțiune: a da și a primi. În realitate multe cupluri se confruntă cu dificultăți în sfera sexuală.

Acest modul își propune să abordeze principalele teme legate de sexualitatea conjugală. De asemenea, modulul are ca scop dezvoltarea unor abilități de evaluare și intervenție psihoterapeutică pentru a aborda și optimiza funcționarea sexuală la nivelul cuplului, precum și cunoașterea și experimentarea tehnicilor de intervenție necesare psihoterapeutului în abordarea disfuncțiilor din sfera sexualității.

Modalitatea de lucru este interactivă, prin utilizarea de exerciții, jocuri de rol și studii de caz.

Tematică selectivă/ rezumat:

1. Modulul 1: Introducere în problema sexualității. Funcționarea sexuală sănătoasă. Principalele tulburări de dinamică sexuală.

–       Funcționarea sexuală sănătoasă.

–       Parametri ai funcționării sexuale. Ciclul sexual la femeie și bărbat.

–       Calități personale esențiale pentru o relație sexuală sănătoasă.

–       Modele explicative ale sexualității.

–       Paradoxul sexualității.

–       Dimensiuni ale unei experiențe sexuale ideale. Mituri cu privire la sexualitate și impactul lor în viața de cuplu.

–       Diferențe în sfera sexualității. Modalități reactive ineficiente prin care partenerii încearcă să rezolve conflictele legate de diferențele din sfera sexualității.

–       Sex versus intimitate. Diferența între dragoste și fuziune. Inteligența erotică. Contopire versus diferențiere în relație.

–       Stilul de atașament și strategiile utilizate în sfera sexualității.

–       Tulburările de dinamică sexuală.

–       Abordări teoretice cu privire la cauzele disfuncțiilor și problemelor sexuale.

–       Factori care influențează dezvoltarea sexuală și funcționarea sexuală a adultului.

2. Modulul 2: Strategii de evaluare și intervenția în abordarea disfuncțiilor și problemelor din sfera sexualității.

–       Evaluarea disfuncțiilor și a problemelor sexuale. Instrumente de evaluare.

–       Strategii de intervenție pentru abordarea diferențelor din sfera sexualității.

–       Discrepanța dintre dorința sexuală a partenerilor. Modalități de intervenție.

–       Strategii de intervenție în abordarea disfuncțiilor și problemelor din sfera sexualității

•       strategii terapeutice pentru abordarea tulburărilor sexuale feminine

•       strategii terapeutice pentru abordarea tulburărilor sexuale masculine

–       Strategii de intervenție. Exerciții aplicative.

–       Derularea procesului terapeutic. Exerciții și studii de caz.

Numărul de ore de formare profesională: 32

Formator: Alin Sebastian Godeanu, lector univ. dr. Facultatea de psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Psihoterapeut și consilier specialist P.E.U., formator și supervizor în consiliere și psihoterapie experiențială, dezvoltare personală individuală și de grup, psiholog clinician specialist – Institutul SPER, cu competențe în psihogenealogie, psihoterapia copilului, cuplului și a familiei, consiliere educațională, psihopatologie și terapie socială.

Scopul general:

Explicarea și înțelegerea sexualității, a psihodinamicii comportamentului sexual adaptativ, cât și a celui psihopatologic constituie o premisă esențială în procesul asistării și intervenției de tip psihoterapeutic în sfera sexualității. Sexualitatea reprezintă o componentă esențială privind înțelegerea intimității vieții de cuplu, a tiparelor de orientare sexuală, a rolurilor parteneriale psihodinamice, a blocajelor, disfuncțiilor și elementelor psihopatologice specifice.

Acest modul își propune să abordeze principalele teme centrate pe dinamica conștientă și inconștientă ce dinamizează comportamente specifice în plan interacțional. De asemenea, el are ca scop dezvoltarea unor abilități de evaluare si intervenție psihoterapeutică pentru a aborda și optimiza funcționarea sexuală la nivelul dinamicii relațiilor de cuplu și/sau parteneriale.

 Obiective specifice:

•       Familiarizarea cursanților cu domeniul studiului comportamentului sexual centrat pe interdisciplinaritate (perspectiva biologică, neuropsihologică, evoluționistă, comportamentală și experiențială).

•       Explicarea comportamentului dinamic sexual funcțional și disfuncțional (fazele psihodinamice ale actului sexual, cu centrare pe blocaje și resurse evolutive).

•       Exemplificarea și explicarea psihodinamicii partenerial-erotică (roluri, nevoi, așteptări, dorințe, comportamente asociate, blocaje și perspective de intervenție specifică).

•       Ilustrarea, diagnosticarea și intervenția specifică centrate pe disfuncții de ordin psihosexual.

•       Ilustrarea, diagnosticarea și intervenția specifică centrate pe tulburările de ordin psihosexual.

•       Formarea unor atitudini și abilități terapeutice specifice privind însoțirea clienților ce prezintă dificultăți, disfuncții și elemente de psihopatologie în planul comportamentului sexual.

•       Elemente de diagnoză, psihoeducație și intervenție psihoterapeutică centrată pe comportamentul dinamic psihosexual.

•       Elemente de asistare a comportamentului sexual de ordin psihopatologic specific (dependența de pornografie și sexting).

Suport bibliografic:

American Psychiatric Association (2013). DSM-V – Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. American Psychiatric Association.

Cooper, A. (2000). Cybersex. The dark side of the force. Brunner-Routlegde, Hove-Phyladelphia.

Cooper, A. (2002). Sex and the internet: A guidebook for clinicians. Brunner-Routlegde, Hove-Phyladelphia.

Cooper, A. Mansson, S.A., Daneback, K., Tikkanen, R., Ross, M.W. (2003). Predicting the future of Internet sex: Online sexual activities in Sweden. Sexual and Relationship Therapy, 18, 227-291.

Glick, I.D., Berman, E.M., Clarkin, J.F., Rait, D.S. (2000). Marital and Family therapy. Fourth Edition, London.

Godeanu, C.D., Godeanu A.S. (2019). Manual de psihosexologie. Editura SPER, București.

Hold, G.M., Malamuth, N.M., Yuen, C. (2009). Pornography and attitudes supporting violence against women: revisiting the relationship in nonexperimental studies. Lust, Love, and Life: A Qualitative Study of Swedish Adolescents’ Perceptions and Experiences with Pornography. The Journal of Sex Research, 47(6): 568-579.·October 2009. doi: 10.1080/00224490903151374.

ICD-10 (1993, 2016). ICD-10 – Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare diagnostice. Editura Trei, București.

Kinsey, A.C., Pomeroy, W.B., Martin, C.E. (1948). Sexual behavior in the human male. Saunders Company, W.B. Philadelphia.

Kinsey, A.C., Pomeroy, W.B., Martin, C.E., Gebhard, P.H. (1953). Sexual behavior in the human female. Saunders Company, W.B. Philadelphia.

Kinsey, A.C. (n/a). Kinsey’s Heterosexual-Homosexual Rating Scale (Male volume, Table 141; Female volume, p. 472). The Kinsey Institute, https://kinseyinstitute.org.

Mitrofan, L., Dumitrache, S.D. (2010). Parafiliile. Extremele comportamentului sexual uman. Editura SPER, București.

Montreuil, M., Doron, J. (2006). Tratat de psihologie clinică și psihopatologie. Editura Trei, București.

Numărul de ore de formare profesională: 16

Formator: Alin Sebastian Godeanu, lector univ. dr. Facultatea de psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Psihoterapeut și consilier specialist P.E.U., formator și supervizor în consiliere și psihoterapie experiențială, dezvoltare personală individuală și de grup, psiholog clinician specialist – Institutul SPER, cu competențe în psihogenealogie, psihoterapia copilului, cuplului și a familiei, consiliere educațională, psihopatologie și terapie socială.

împreună cu Iuliana-Elena Molnar, doctor în psihologie, asistent universitar Facultatea de psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, psihoterapeut P.E.U., cu competențe în psihoterapie experiențială și a unificării, psihosexologie, psihoterapie corporală, membru în Colegiul Psihologilor din România.

Obiective generale/ competențe:

–       clarificarea conceptelor: orientare sexuală, identitate sexuală, identitate de gen

–       cunoașterea procesului și a mecanismelor implicate în formarea și asumarea unei identități gay și transgender

–       cunoașterea și înțelegerea provocărilor de ordin emoțional și social întâmpinate de personale LGBTQI+, ca membri ai unui grup minoritar

Tematică selectivă/ rezumat:

1. Modulul 1 – Comportament sexual – orientare sexuală – identitate sexuală: conceptualizare și operaționalizare, dinamici și modalități de asistare psihologică.

–       Comportament sexual vs. Orientare sexuală.

–       Orientarea sexuală – concept multidimensional.

–       Identitatea sexuală – mecanisme și dinamică.

–       Integrarea pozitivă a identității sexuale în identitatea de sine.

–       Privilegii sociale – heteronormativitatea.

–       Coming out.

–       Intervenția psihologică centrată de integrarea pozitivă a identității sexuale.

–       Exerciții centrate pe înțelegerea empatică a provocărilor psihologice și sociale întâmpinate de persoanele LGBTQI+.

–       Studii de caz.

–       Lucrul cu dificultățile/ credințele personale experimentate de participanți în asistarea pozitivă a persoanelor LGBTQI+.

–       Metoda „Bibliotecă vie”.

2. Modulul 2 – Identitatea de gen – evaluare psihodiagnostică și suport psihologic.

–       Identitate de gen vs. Orientare sexuală.

–       Criterii psihodiagnostice pentru disforia de gen la copii, adolescenți și adulți (DSM-V).

–       Procesul de tranziție.

–       Rolul asistării psihologice în demersul de tranziție.

–       Transfobia internalizată – mecanisme și factori de risc.

–       Intervenția psihologică centrată pe integrarea pozitivă a identității de gen.

–       Exerciții centrate pe înțelegerea empatică a persoanelor trasgender.

–       Studii de caz.

Suport bibliografic minimal:

Barret, B., Logan, C. (2002). Counseling gay men and lesbians: A practice primer. Wadsworth Group: California.

Clarke, V., Ellis, S.J., Peel, E., Riggs, D.W. (2010). Lesbian, gay, bisexual, trans & queer psychology: An introduction. Cambridge University Press: Cambridge.

Molnar, I.E. (2015). Psihologia identității gay: provocări, impasuri și suport terapeutic. Editura SPER: București.

Numărul de ore de formare profesională: 32

Formator: Cristina Denisa Godeanu, lector univ. dr. Facultatea de psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Psihoterapeut și consilier specialist P.E.U., formator și supervizor în consiliere și psihoterapie experiențială, dezvoltare personală individuală și de grup, specialist în terapia toxicodependenței, terapia cuplului și a familiei, dezvoltare și analiză personală individuală – Institutul SPER, cu competente în psihogenealogie, psihoterapia copilului, cuplului și a familiei, consiliere educațională, psihopatologie.

Obiectivele cursului:

• Identificarea modului de transmisie a corpului sexual familial în cadrul mitologiilor familiale și impactul acestora asupra asumării schemei corporale și a sexualității.
• Abordarea psihoterapeutică a dificultăților de integrare a schemei corporale, cu impact asupra asumării și practicii sexualității.
• Abordarea psihoterapeutică a efectelor loialității familiale asupra integrării schemei corporale și asumării sexualității.
• Abordarea psihoterapeutică a problematicilor de cuplu cu tematică sexuală.

Tematică specifică:

1. Imaginea corporală în mitologia familială transmisă transgenerațional.

2. Corpul familial și integrarea schemei corporale.

3. Corpul sexual familial în mitologia transmisă transgenerațional.

4. Impactul mitologiilor familiale despre sexualitate asupra asumării sexualității.

5. Problematicile de cuplu cu tematică sexuală și abordarea lor psihoterapeutică.

Suport bibliografic:

Ciccone, A. (1998). L’observation clinique. Dunod, Paris.

Cuynet, P. (2017). La maison de rêve. Image du corps familial et habitat. Édition in Press, Paris.

Glick, I.D., Berman, E.M., Clarkin, J.F., Rait, D.S. (2000). Marital and Family therapy. Fourth Edition, London.

Godeanu, C.D., Godeanu A.S. (2019). Manual de psihosexologie. Editura SPER, București.

Kernberg, O. F. (2009). Relații de iubire. Normalitate și patologie. Ed. Trei, București.

Mitrofan, I, Godeanu, C.D, Godeanu, A.S. (2010). Psihogenealogie. Diagnoza, intervenția și vindecarea istoriei familiale. Editura SPER, București.

Rizzolatti, G., Sinigaglia, C. (2008). Les Neurons miroirs. Odile Jacob, Paris.

Schore, A.N. (2019). Știința artei psihoterapiei: Terapia reglării afectului și neuropsihanaliza clinică. Editura Herald, București.

Numărul de ore de formare profesională: 32

Formator: Gabriela Marc, doctor în Psihologie, cadru didactic asociat în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, psihoterapeut cu specializare în psihoterapie experiențială a unificării, psihoterapie analitică, supervizor și formator în cadrul Institutului SPER, cu stagii de documentare în Franța, Norvegia, Israel. Facilitator Circle of Security-Parenting™ Program. Psiholog clinician principal și supervizor în domeniul Psihologiei Clinice.

Obiective generale/ competențe:

• Cunoașterea unor noțiuni privind anatomia și fiziologia sexualității umane, respectiv: aparatul genital feminin, aparatul genital masculin, diferențierea sexuală, neurotransmițătorii, feromonii și sexualitatea.
• Cunoașterea unor structuri implicate și explicarea principalelor aspecte ale dezvoltării normale și patologice în stadiile psiho-sexuale la copii.
• Identificarea caracteristicilor specifice evoluției sexualității la copii.
• Oferirea unor clarificări privind principiile teoretice și aplicative ale evaluării psihologice, respectiv psihoterapiei copilului/ adolescentului.

• Cunoașterea de către cursanți a conținuturilor științifice de specialitate cu referire la dezvoltarea psihosexuală a copilului și stadiile normale ale dezvoltării sexuale.
• Cunoașterea de către cursanți a principalelor caracteristici ale comportamentului sexual la copii.
• Cunoașterea și înțelegerea principiilor teoretice și aplicative în intervenția terapeutică la copiii cu comportament sexual dezinhibat.
• Antrenarea unei atitudini profesioniste față de problemele privind sexualitatea.
• Cunoașterea de către cursanți a conținuturilor științifice de specialitate și a principalelor metode de evaluare psihologică a copilului/ adolescentului și a principiilor de lucru în intervenția terapeutică.
•  Cunoașterea de către cursanți a conținuturilor științifice de specialitate în dinamica de cuplu.

Tematica selectivă/ rezumat:

1. Modulul 1 – Noțiuni privind anatomia și fiziologia sexualității umane.

• Rolul sexualității în contextul dezvoltării umane.
• Aspecte privind anatomia și fiziologia sexualității umane, respectiv:

– aparatul genital feminin;

– aparatul genital masculin;

– diferențierea sexuală;

– neurotransmițătorii, feromonii și sexualitatea.

• Aspecte bio-psiho-sociale ale dezvoltării sexuale și răspunsul sexual.
• Instinctul sexual.
• Comportamentul sexual.
• Rolul corpului în sexualitatea umană. Imaginea corporală și sexualitatea.

2. Modulul 2 – Dezvoltarea psihosexuală a copilului și adolescentului.

• Activitatea erotică infantilă (manifestările presexuale, erotismul, atracțiile și repulsiile parentale).
• Înțelegerea dezvoltării sexuale la copii, stadiile normale ale dezvoltării sexuale la copii.
• Comportamente sexuale inadecvate.
• Erotismul și viața sexuală la pubertate și în adolescență.
• Metodele de contracepție și bolile cu transmitere sexuală.

3. Modulul 3 – Abuzul sexual.

·      Definirea și clasificarea abuzului, semnele abuzului, factori sociali și de mediu predispozanți, importanta schemelor de atașament în producerea situațiilor de abuz, caracteristicile unei familii cu potențial abuziv, abilitățile parentale implicate în situații de abuz, patternurile abuzului, precum și alte aspecte importante privind reacțiile, modurile și strategiile de a face față vieții și de a supraviețui ale copilului cu istoric de abuz.

• Aspecte generale (legislative, etice, deontologice) privind evaluarea psihologică și intervenția terapeutică.
• Etapele și scopul procesului de evaluare:

– interviul clinic;

– observarea copilului în relație cu părinții;

– evaluarea clinică și testarea psihologică a copilului și adultului;

– evaluarea relațiilor parentale;

– dinamica familială/ patternuri de relaționare/ istoric de abuz/ violență domestică;

– evaluarea relațiilor de atașament dintre copil și membrii familiei.

• Intervenția terapeutică în cazul victimelor abuzului sexual.
• Perspectiva/ problemele agresorului.
• Tulburări asociate abuzului sexual.
• Atașament. Abuz și reconectare interioară.
• Resursele copilului/ adolescentului.

4. Modulul 4 – Aspecte particulare în dinamica de cuplu.

• Sexualitatea și infertilitatea.
• Infertilitatea: diferențe de gen, cauze și factori de risc.
• Impactul psihologic al infertilității. Descoperirea punctelor sensibile.
• Probleme legate de contracepție și naștere. Asistarea psihologică a cuplurilor înainte și după nașterea copilului.
• Intimitatea în cuplu: conectare, apropiere prin sex și atingere.
• Sexualitatea la vârsta a treia: relațiile intime și conviețuirea.

Bibliografie selectivă:

·        Berliner, L., Hyman, I. E., Thomas, A., & Fitzgerald, M. (2003). Children’s memory for trauma and positive experiences. Journal of Traumatic Stress, 16, 229-236.

·        Cohen, J.A., & Mannarino, A.P. (2008). Trauma-focused cognitive behavioural therapy for children and parents. Child and Adolescent Menta1 Health, 13, 158-162.

·        Cohen, J.A. Mannarino, A.P., & Deblinger, E. (2006). Treating trauma and traumatic grief in children and adolescents. New York: The Guilford Press.

·        Cohen, J.A., Mannarino, A.P., & Knudsen, K. (2005). Treating sexually abused children: 1 year follow-up of a randomized controlled trial. Child Abuse &Neglect, 29, 135-145.

·        Marc, G. (2015). Abuzul la copii. Diagnoză și intervenție terapeutică. Editura SPER, București.

·        Ogden, P., Minton, K., & Pain, C. (2006). Norton series on interpersonal neurobiology. Trauma and the body: A sensorimotor approach to psychotherapy. W W Norton & Co.

·        Ruppert, F. (2012). Trauma, atașament, constelații familiale. București: Editura Trei.

·        Ruppert, F. (2018). Corpul meu, trauma mea, Eul meu. Constelarea intenției – eliberarea de biografia traumatică. București: Editura Trei.

·        Johnson, S.M. (2013). The practice of emotionally focused couple therapy: Creating connection. Tehran: Danzheh.

Numărul de ore de formare profesională: 16

Formator: Lector univ. dr. Florin Vancea, psihoterapeut formator P.E.U. (cod personal 00029), formări suplimentare în Analiză Reichiană, NLP, Psihodramă, Pneuma System Therapy, EDMR, Psihoterapie corporală bazată pe mindfulness. Competențe în psihologie clinică, consiliere și psihoterapie individuală, cuplu, familie, ateliere de dezvoltare personală, terapie prin dans și mișcare.

Scopul general:

Sexualitatea este o interacțiune de tip corporal. Corpul, conștientizarea lui, sensibilitatea lui, ritmurile lui joacă un rol important în trăirea unei sexualități împlinitoare. Pe de altă parte, corpul conține memoria întregii vieți a omului, stocând informații despre atingeri, agresivități, plăceri, dureri, abuzuri, violuri, sub forma blocajelor emoționale și energetice.

Acest modul își propune să abordeze principalele teme legate de rolul jucat de corp în sexualitate. De asemenea, el are ca scop dezvoltarea unor abilitați de evaluare și intervenție psihoterapeutică, în scopul optimizării răspunsului corporal și recuperării după trauma sexuală, prin deblocare emoțional-corporală.

Obiective specifice:

·      Psihoterapia corporală integrativă. Reintegrarea corpului în ființă. Tehnici de conștientizare corporală.

·      Perspectiva corporală asupra sexualității. Perspectiva lui Reich și Lowen. Tehnici de explorare și de deblocare a sexualității cu ajutorul corpului.

·      Intimitate și diferențiere prin corp.

·      Corpul și ritmurile orgasmului. Tehnici de dans și mișcare pentru explorarea ritmurilor.

·      Intervenții psihoterapeutice cu suport corporal în caz de traume emoționale.

·      Recuperarea purității și sacralității corpului prin psihoterapie corporală.

·      Explorare corporală prin tehnici psihodramatice și de constelare familială și transgenerațională.

Suport bibliografic minimal:

Kepner, J.I. (2014). Procesul corporal. O abordare Gestalt a lucrului cu corpul în psihoterapie. București: Ed. Gestalt Books.

Lowen, Al. (1975). Bioenergetics. New York: Coward McCann & Georghegan Inc.

Reich, W. (1995). Funcția orgasmului. București: Editura Trei.

Rothschild, B. (2013). Corpul își amintește. Psihofiziologia și tratamentul traumei. București: Ed. Herald.

Van Der Kolk, B. (2018). Corpul nu uită niciodată. Cooperarea dintre creier, minte și corp pentru vindecarea traumelor. Brașov: Ed. Adevăr Divin.

Vancea, F. (2019). Dansul și mișcarea – de la bucuria exprimării creative la optimizare personală și psihoterapie. București: Editura SPER.

Numărul de ore de formare profesională: 8

Formator: Alexandra Mihaela Mitroi, psihoterapeut practicant specialist în Psihoterapia Experiențială și a Unificării, centrată pe Adult-Copil-Cuplu-Familie; asistent formator în cadrul Institutului SPER; psihoterapeut practicant autonom în Psihoterapia Sistemică a Cuplului și a Familiei (membru ICF, Iași, afiliat Asociației Europene de Terapie de Familie – EFTA); psihoterapeut cu competențe în terapia traumei (colaborator al ADPARE – Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și Educație).

Obiective generale/ competențe:

–       Familiarizarea cursanților cu o alternativă de lucru terapeutic cu clienții cu istoric saturat de psihotraumă (traumă complexă).

–       Consolidarea unor atitudini și abilități terapeutice utile în însoțirea clienților – curiozitate, empatie, cultivarea speranței, atitudine mindful, atitudine deschisă, colaborativă, disponibilitate, responsivitate și predictibilitate în alianța terapeutică.

–       Flexibilizarea percepției profesioniștilor asupra categoriilor de clienți care pot fi etichetați ca „dificili”; înlăturarea etichetelor negative ce pot bloca procesul terapeutic.

–       Autoanaliza în raport cu expunerea la conținuturi traumatice, defensele activate, atingerile cu valorile personale ale psihoterapeuților.

Tematică selectivă/ rezumat:

–       Tur de grup și evaluarea așteptărilor cursanților.

–       Definirea succintă a cadrului de referință: traficul de persoane – definiție; procese; evoluția fenomenului, drepturi și intervenții pentru protecția și asistarea victimelor.

–       Jocul proiecției: „Portretul victimei traficului de persoane” – ce văd, cum arată/ unde o văd/ unde se văd față de ea/ ce gândesc față de ea/ ce trăire emoțională au/ dacă ar face un gest, care ar fi acela?

–       „Devenirea” victimei – elemente de teorie din perspectivă psihotraumatologică (concepte: ACE; Sindromul de victimizare, Ochberg, 1986; Tulburarea complexă de stres post-traumatic, C-PTSD; Tulburarea de stres post-traumatic, PTSD); factori de risc și factori protectivi – la nivel comunitar, familial, individual; durerea nerecunoscută; neputința învățată; adaptarea la traumă; Teoria Atașamentului, Bowlby, Ainsworth; atașamentul adulților (Sue Johnson).

–       Vizionarea unui film de prevenire a traficului de persoane, axat pe mărturiile reale ale unor victime și ale familiilor lor, discuții.

–       Exersarea unor atitudini și abilități terapeutice utile în însoțirea clienților, prin secvențe de asistare reciprocă, în diade/ triade – curiozitate, empatie, cultivarea speranței, atitudine mindful, atitudine deschisă, colaborativă, disponibilitate, responsivitate și predictibilitate în alianța terapeutică.

–       Intervenția psihoterapeutică: crearea unei relații și alianțe terapeutice securizante, conținătoare; elemente ale intervenției individuale, de cuplu și familie; grupul de suport.

–       Exersarea rolului de psihoterapeut individual/ de familie, pornind de la cazuri reale, prin jocuri de rol (prima ședință; debriefing de rol; input-ul observatorilor).

–       Explorarea limitelor și blocajelor în raport cu clienții traumatizați și aflați în situație de excluziune socială.

–       Debriefing final în grup.

Suport bibliografic:

1. Bowlby, J. (2016). Crearea și ruperea legăturilor afective. Ed. Trei, București
2. Celani, D.P. (2014). Iluzia iubirii. Ed. Trei, București
3. Kalsched, D. (2018). Lumea interioară a traumei. Ed. Herald, București
4. Maté, G. (2019). When the body says no. Ed. Vermilion, London
5. Maté, G. (2020). Pe tărâmul fantomelor înfometate. Prizonieri în lumea dependenței. Ed. Herald, București
6. Riedesser, P., Fischer, G. (2007). Tratat de psihotraumatologie. Ed. Trei, București
7. Rothschild, B. (2020). Corpul își amintește. Psihofiziologia și tratamentul traumei. Ed. Herald, București
8. Ruppert, F. (2012). Traumă, atașament, constelații familiale. Psihoterapia traumei. Ed. Trei, București
9. Ruppert, F. (2015). Simbioză și autonomie. Traumă și iubire dincolo de complicațiile simbiotice. Ed. Trei, București
10. www.adpare.eu
11. www.anitp.mai.gov.ro
12. www.cpe.ro
13. www.sperantelavanzare.ro